Știrescu

Zilele trecute, un val de panică a cuprins Aradul. Sirenele au răsunat brusc seara târziu, iar locuitorii au fost anunțați să se adăpostească imediat. O rachetă balistică a lovit direct o zonă rezidențială, provocând un crater uriaș într-o curte între blocuri, ferestre sparte pe o rază de sute de metri și moloz peste tot. Autoritățile au declarat „eveniment cu victime multiple”. Peste 100 de oameni au fost răniți - unii grav, inclusiv copii -, dar, miraculos, nu s-au înregistrat decese. Echipele de salvare au lucrat ore în șir sub lumina reflectoarelor, iar imaginile cu clădiri avariate și familii evacuate au umplut rețelele de socializare. Orașul pare altfel acum. Străzile sunt mai goale, oamenii vorbesc în șoaptă despre „ce ar fi putut fi”. Primăria și serviciile de urgență au activat planurile de urgență, iar școlile au rămas închise temporar. Mulți se întreabă: cum a ajuns o rachetă atât de departe? De ce tocmai aici, într-un oraș pașnic din țară? Se vorbește despre un conflict mai...

Zilele trecute, după ce România a acceptat găzduirea de echipamente militare americane despre care Traian Băsescu afirma că sunt ofensive și au rolul de a susține războiul SUA cu Iranul , purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a transmis o amenințare voalată la adresa țării noastre prin următoarea declarație: Conform Cartei Națiunilor Unite, poți recurge la forță doar dacă ești atacat. Am atacat noi Statele Unite? Am atacat Israelul? Nu. Suntem victima unei agresiuni brutale. Și orice țară care contribuie la acest război este responsabilă pentru uciderea și mutilarea iranienilor și sunt sigur că poporul român nu vrea să fie considerat ucigaș sau să contribuie la uciderea oamenilor nevinovați din Iran. Totuși, atunci când a fost întrebat în mod explicit dacă România va deveni o țintă pentru Teheran, Esmail Baghaei a evitat un răspuns tranșant: Cum am mai spus, orice participare la un război împotriva Iranului este ilegală. Și noi nu putem trece cu veder...

În timp ce CSAT și Parlamentul aprobau solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare, care să fie găzduite la bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, președintele țării, Nicușor Dan, ne asigura că acestea sunt echipamente defensive și că România este mult mai sigură acum. Fostul președinte al țării Traian Băsescu are însă o opinie diferită. Acesta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este de acord să primim și să găzduim avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare și bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă, etc, dar că nimic din toate acestea nu constituie în opinia dumnealui echipament militar defensiv. Băsescu a mai spus că din perspectiva lui este posibil să devenim victimele unor atacuri din partea Iranului, pe trei direcții: rachete balistice, atacuri teroriste și a...

Președintele SUA, Donald Trump, s-a declarat dezamăgit de faptul că țările membre NATO nu au dorit să trimită nave de război pentru ca, împreună cu SUA, să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, momentan controlată de Iran. Declarația lui Trump vine după ce anterior acesta invitase o serie de țări din și din afara NATO să alcătuiască o echipă care să escorteze navele de transport ce se deplasează prin Strâmtoarea Ormuz, protejându-le de atacurile iraniene. Săptămâna trecută, Donald Trump a lansat o serie de apeluri către mai multe țări din cadrul NATO, dar și din afara Alianței Nord-Atlantice (China, Japonia, Australia, Coreea de Sud), pentru a contribui militar la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Sâmbătă seara el și-a reiterat solicitarea, printr-o postare pe Truth Social : Statele Unite ale Americii au bătut și decimat complet Iranul, atât militar și economic, cât și din toate celelalte puncte de vedere, dar țările care primesc petrol prin intermediul Strâmtorii Ormuz trebuie să se ocupe de acest...

La 17 octombrie 2025 a avut loc o explozie puternică într-un bloc din Rahova, cauzată cel mai probabil de o acumulare masivă de gaz. Locatarii au reclamat în ultimele zile miros puternic de gaz, iar la fața locului s-a deplasat o echipă care a închis gazul la subsolul blocului. Totuși, acesta a continuat să se acumuleze în apartamente, din cauza proximității dintre țeava de gaz și un cablu electric, după cum aflăm de pe Wikipedia , cu consecințe fatale. Iată o analiză făcută pe Facebook de un anume Elvis Drăgoi a doua zi după explozie (nu am link spre sursă): Blocul din Rahova 🏢 a fost construit în 1981, proiectat să reziste la 7–8 Richter (magnitudine epicentrală). 👉 Se afla, așadar, în categoria celor mai rezistente blocuri la seism construite în perioada comunistă. Din păcate 😔, nu și-a îndeplinit în această situație rolul primordial al structurii de rezistență a unui imobil rezidențial, acela de a asigura stabilitatea și siguranța construcției la acțiunea forțelor interne și ext...

Pentru că suntem la început de 2026, m-am gândit să deschid o retrospectivă a știrilor interesante din 2025, care să se întindă pe mai multe articole. În dicționar, cuvântul știre are sensul de informație sau noutate, iar cuvântul retrospectiv este definit ca ceva care privește în urmă sau care se referă la trecut. Conform dicționarului, cele două cuvinte sunt incompatibile. Ce rost are să scrii retrospective despre știrile din anul trecut, când știrile sunt informații fierbinți, de ultimă oră? De fapt, un corolar felului în care se face presă este că de obicei o știre devine foarte repede învechită, perimată, depășită, irelevantă. Uneori ea are valabilitate doar câteva zile sau chiar câteva ore. Într-o lume axată pe goana după nou, a publica știri de anul trecut pare un demers nu doar bizar, ci chiar lipsit de orice temei. În articolele viitoare în care voi face retrospectiva anului 2025 vreau să prezint (poate chiar mai succint, ca o perspectivă de sinteză sau concluzie) știri inedit...

În ultimele zile, un plan american de pace destinat să pună capăt războiului din Ucraina a devenit centrul unei dezbateri internaționale intense. Planul, cunoscut publicului ca propunerea de 28 de puncte , a fost elaborat de administrația Trump și solicită Kievului concesii semnificative. Iată o prezentare a modului în care a apărut acest plan, a punctelor sale cheie și a perspectivele lui viitoare. Originea și stadiul planului Planul de pace este rezultatul discuțiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia, fiind condus de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și omologul său rus, Kirill Dmitriev . Spre deosebire de eforturile diplomatice anterioare, acest plan a fost conceput fără aportul direct al Ucrainei sau al aliaților săi europeni în faza inițială de elaborare . Stadiul actual : Propunerea este încă în faza de proiect și este supusă negocierilor . Deși președintele Trump a oferit inițial Ucrainei un termen scurt pentru a o accepta, el a afirmat ul...

Redau mai jos o postare de Facebook a lui Varujan Vosganian, din data de 3 octombrie 2017, pe tema auto-consumului, intitulată Punguța cu doi bani : Punguța cu doi bani... Fiecare ou mâncat de la găina din curte „văduvește” bugetul de cincizeci de bani ! 🙂 Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarăși impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu p...

Deci, TikTok a zis „hai să ne punem și noi un birou în România, că prea s-a făcut gălăgie!”. Și nu-i de mirare, având în vedere cât de mult a fost în centrul atenției platforma asta în timpul alegerilor prezidențiale. Campania a fost plină de controverse, cu acuzații că TikTok ar fi influențat opiniile alegătorilor, mai ales prin conținutul viral care circulă mai ceva ca o gripă iarna. De la clipuri amuzante cu politicieni la trenduri care par să ascundă mesaje subtile, platforma a fost un adevărat ring de dans pentru dezbateri. Unii zic că e doar o aplicație de distracție, alții că e unealtă de manipulare. Cert e că TikTok a simțit nevoia să fie mai aproape de „pulsul” românesc și să arate că vrea să joace corect. Ce înseamnă, de fapt, că TikTok își pune cortul la noi? Păi, un birou local poate să însemne mai multe lucruri. În primul rând, e un semn că platforma ia în serios piața din România. Nu mai e doar o aplicație pe care o folosesc adolescenții să facă dansuri sau să posteze mem...